• banner_di_testa
  • banner_di_testa

SAIC MG RX8 AUTO PARTS CAR SPARE FOOT PEDAL-L10200069 R10200070 Sistema di alimentazione FORNITORE DI RICAMBI AUTO catalogu mg all'ingrossu prezzu di fabbrica più economicu

Descrizzione corta:

Applicazione di i prudutti: SAIC MG RX8

Organizazione di u locu: FATTA IN CINA

Marca: CSSOT / RMOEM / ORG / COPY

Tempu di consegna: Stock, se menu di 20 PCS, nurmale un mese

Pagamentu: Cumpagnia di Depositu TT Marca: CSSOT


Dettagli di u produttu

Etichette di u produttu

Infurmazioni nantu à i prudutti

Nome di i prudutti PEDALE DI U PEDALE
Applicazione di i prudutti SAIC MGRX8
Prodotti OEM NO L10200069/R10200070
Organizzazione di u locu FATTA IN CINA
Marca CSSOT /RMOEM/ORG/COPIA
Comportu Stock, se menu di 20 PCS, nurmale un mese
Pagamentu Depositu TT
Marca zhuomeng automobile
Sistema d'applicazione TUTTI

Esposizione di u produttu

PEDALE DI PEDALE-L10200069 R10200070
PEDALE DI PEDALE-L10200069 R10200070

Cunniscenza di i prudutti

 

Pedale di frenu.
Cum'è u nome suggerisce, u pedale di u frenu hè u pedale chì limita a putenza, vale à dì, u pedale di u frenu à pedi (frenu di serviziu), è u pedale di u frenu hè adupratu per rallentà è piantà. Hè unu di i cinque cuntrolli principali per guidà una vittura. A frequenza d'usu hè assai alta. U modu in cui u cunduttore cuntrolla affetta direttamente a sicurezza di guida di a vittura.
U pedale di u frenu hè u dettu cumunu di appughjà u frenu, è ci hè un picculu pedale nantu à l'asta di u frenu, dunque hè ancu chjamatu "pedale di u frenu". Ci hè ancu un picculu pedale sopra à a frizione, chjamatu pedale di a frizione. A frizione hè à manca è u frenu hè à diritta (fiancu à fiancu cù l'acceleratore, à diritta hè l'acceleratore).
Principiu di funziunamentu
Una rota o un discu hè fissatu nantu à l'arburu d'alta velocità di a macchina, è una ganascia di frenu, una cintura o un discu hè stallatu nantu à u quadru per pruduce una coppia di frenata sottu l'azione di una forza esterna.
U funziunamentu di u pedale di u frenu di l'automobile hè divisu in: frenata lenta (vale à dì, frenata predittiva), frenata d'emergenza, frenata cumminata è frenata intermittente. In circustanze nurmali, a frenata lenta è a frenata d'emergenza si bloccanu in a rota è si fermanu prima di appughjà u pedale di a frizione finu à a fine, per mantene u mutore in funzione è favurisce u cambiamentu di velocità.
Elementi essenziali di u funziunamentu
1. Frenata lenta. Abbassate u pedale di a frizione, rilasciate u pedale di l'acceleratore à u listessu tempu, spinghje a leva di u cambiamentu di marcia in a pusizione di marcia à bassa velocità, poi alzate u pedale di a frizione, è mette rapidamente u pede drittu nantu à u pedale di u frenu, secondu a velocità è a distanza di parcheghju richieste, abbassate gradualmente è vigorosamente u pedale di u frenu finu à a fermata.
2. Frenata d'emergenza. A frenata d'emergenza pò esse divisa in frenata d'emergenza à bassa velocità è frenata d'emergenza à alta velocità. Frenata d'emergenza quandu si guida à media è bassa velocità: tene u discu di sterzu cù e duie mani, abbassate rapidamente u pedale di a embrague, abbassate quasi simultaneamente u pedale di u frenu, è aduprate u metudu di un pede mortu per fermà rapidamente a vittura. Frenata d'emergenza à alta velocità: per via di l'alta velocità, a grande inerzia è a scarsa stabilità, per aumentà l'efficienza di frenata è migliurà a stabilità di a vittura, u pedale di u frenu deve esse prima abbassatu durante u funziunamentu prima chì a rota sia bluccata. Dopu, abbassate u pedale di a embrague per aduprà a bassa velocità di u mutore per cuntene a velocità. Dopu chì a rota hè bluccata, a sterzata di a rota anteriore hè fora di cuntrollu, è a carrozzeria hè faciule da sdrughje. I punti chjave di a frenata d'emergenza devenu esse ammaestrati sò: per via di a perdita di cuntrollu di a sterzata dopu a frenata, quandu l'inerzia di a vittura viaghja assai vicinu à l'ostaculu durante a frenata, pudete vede se pudete fermà a vittura secondu a velocità, quandu pudete fermà a vittura, pruvate à fermà u veiculu, è quandu ùn pudete micca fermà, avete bisognu di fà un giru. Quandu si face una deviazione, u pedale di u frenu deve esse rilassatu in modu chì u discu di sterzu ghjochi un rolu di cuntrollu, è u pedale di u frenu deve esse abbassatu dopu avè aggiratu l'ostaculu. Durante a frenata d'emergenza, u veiculu hè propensu à sbandà lateralmente, è u pedale di u frenu deve esse ligeramente rilassatu per aghjustà a carrozzeria.
3. Frenata cumminata. A leva di cambiamentu di marcia rilassa u pedale di l'acceleratore in a marcia, usa a resistenza di u mutore per riduce a velocità, è preme u pedale di u frenu per frenà a rota. Stu metudu di rallentà per via di a resistenza di u mutore è di u frenu di a rota hè chjamatu frenata cumminata. A frenata cumuna hè aduprata di più in a guida nurmale per rallentà, è u puntu chjave chì deve esse ammaestratu hè: quandu a velocità hè più bassa di u standard di velocità minima in a marcia, deve esse cambiata in a marcia inferiore in tempu, altrimenti accelererà è dannigherà u sistema di trasmissione.
4. Frenata intermittente. A frenata intermittente hè un metudu di frenata in u quale u pedale di u frenu hè premutu è rilassatu in modu intermittente. Quandu si guida in zone muntagnose, per via di discese à longu andà, u sistema di frenata hè propensu à temperature elevate, ciò chì porta à una riduzione di e prestazioni di frenata. Per impedisce chì a temperatura di u sistema di frenata sia troppu alta, i cunduttori utilizanu spessu metudi di frenata intermittente. Inoltre, u dispusitivu di frenu à aria pò ancu aduprà una frenata intermittente rapida perchè u vulume di aspirazione ùn hè micca faciule da ammaestrà.
I veiculi dotati di ABS (dispositivu elettronicu di frenata antibloccaggio) sò pruibiti di utilizà a frenata intermittente durante a frenata d'emergenza, altrimenti l'ABS ùn puderà micca ghjucà u so rolu dovutu.
cumpetenza operativa
1, quandu a vittura và in discesa, certi cunduttori per risparmià carburante, si bloccanu in neutru, aduprendu l'inerzia in discesa. Per un bellu pezzu, a pressione di u frenu ùn hè micca abbastanza, u frenu hè propensu à falli, dunque ùn hè micca cunsigliatu di bloccassi in neutru quandu si và in discesa. Ùn bloccate micca in neutru, hè di lascià u mutore è a trasmissione cunnessi, sta volta a vittura in discesa ùn hè micca per inerzia, ma per via di u mutore per guidà, cum'è s'ellu u mutore vi cunvene à andà, ùn lasciate micca a vostra vittura andà veloce, questu hè unu di i freni.
2, certi cunduttori, quandu a vittura frena, utilizanu u mutore per rallentà, ma questu ùn frenerà micca nantu à a marcia bassa, serà faciule chì cumparisca u fenomenu di l'impattu in avanti di a vittura, u mutore serà dannighjatu, dunque u pedale di u frenu deve esse adupratu currettamente.
3, i picculi autobus sottu à longa pendenza anu bisognu di utilizà una marcia bassa, cù u frenu di u mutore per ottene a decelerazione, e vitture grande o i veiculi pesanti in longa pendenza ricordatevi di ùn appughjà u frenu, devenu aduprà u mutore per rallentà, assai vitture grande sò dotate di rallentatore o di un dispositivu di spruzzatura d'acqua di frenu per impedisce u guastu di i freni causatu da u surriscaldamentu in a longa pendenza.
Materie chì necessitanu attenzione
(1) Durante a frenata d'emergenza, tene u discu di sterzu cù e duie mani, è ùn pudete micca azionallu cù una sola manu.
(2) A corsa libera di u pedale di u frenu affetta direttamente u tempu di frenata è a distanza di frenata. Dunque, assicuratevi di verificà se a corsa libera di u pedale di u frenu hè adatta prima di esce.
(3) L'azione di frenata deve esse agile, u pedale di u frenu pò esse liberatu quandu u veiculu scivola lateralmente, ma l'azione deve esse rapida quandu si gira u discu di sterzu.
(4) Quandu si gira à alta velocità, ùn si deve micca fà una frenata d'emergenza, a frenata deve esse adatta in anticipu prima di girà, in quantu pussibule per mantene una frenata dritta, è cuntrullà a velocità di girata.
(5) Quandu si frena sottu à una velocità media è bassa o quandu avete bisognu di cambià marcia, u pedale di a embrague deve esse premutu prima è dopu u pedale di u frenu. Quandu si frena sopra à una velocità media è alta, u pedale di u frenu deve esse premutu prima è dopu u pedale di a embrague.
Cuntrollu di putenza
S'ellu si pò maestrà ragiunevolmente u tempu è l'intensità di a frenata dipende da u sforzu di u pede di u cunduttore per gestisce diverse situazioni è cuntrullà a velocità. In circustanze nurmali, quandu si preme u pedale di u frenu, si pò divisà in duie tappe, ùn aduprate micca u metudu di un pede mortu: prima si scende da u pedale di u frenu, a forza di u pede (vale à dì, a forza di pressurizazione) secondu a necessità di determinà, a forza di u pede deve esse rapida è putente quandu a velocità hè rapida, è a forza di u pede deve esse ligera è stabile quandu a velocità hè lenta; Dopu, secondu e diverse cundizioni per un trattamentu di pressurizazione o di decompressione differente. Quandu si frena à alta velocità, hè faciule di pruduce slittamentu laterale. Quandu a vittura produce slittamentu laterale, u pedale di u frenu deve esse rilassatu currettamente per impedisce à u veiculu di scappà è à u volante di perde u cuntrollu.
Precauzioni per i veiculi ABS
(1) Quandu u veiculu equipatu di ABS hè in frenata d'emergenza, u funziunamentu di u discu di sterzu hè ligeramente differente da quellu quandu u pedale di u frenu ùn hè micca appughjatu, è u pedale di u frenu pulserà, dunque azionate u discu di sterzu cù cura.
(2) Quandu si guida nantu à una strada bagnata, ancu s'è a distanza di frenata di u veiculu equipatu cù ABS hè più corta chè quella di u veiculu senza ABS, a distanza di frenata serà ancu influenzata da a superficia di a strada è da altri fattori. Dunque, a distanza trà u veiculu equipatu cù ABS è u veiculu davanti deve esse a listessa chè quella di u veiculu senza ABS per assicurà a sicurezza.
(3) Quandu si guida nantu à strade sterrate, strade di neve è di ghiaccio, a distanza di frenata di i veiculi dotati di ABS pò esse più longa chè quella di i veiculi senza ABS. Dunque, a velocità deve esse rallentata quandu si guida nantu à a strada sopra menzionata.
(4) Dopu chì u mutore si accende o u veiculu principia à funziunà, si sente un sonu simile à u mutore da a pusizione di u mutore, è sè appughjate u pedale di u frenu in questu mumentu, sentirete vibrazioni, è sti soni è vibrazioni sò perchè l'ABS face un'autoispezione.
(5) Quandu a velocità hè inferiore à 10 km/h, l'ABS ùn funziona micca, è u sistema di frenata tradiziunale pò esse adupratu solu per frenà in questu mumentu.
(6) Tutte e quattru rote devenu aduprà u listessu tipu è a listessa dimensione di pneumatici, se si mischianu diversi tipi di pneumatici, l'ABS pò ùn funziunà micca currettamente.
(7) Quandu u veiculu equipatu di ABS hè in frenata d'emergenza, u pedale di u frenu deve esse appughjatu finu à a fine (cum'è mostratu in a figura), è ùn deve esse azionatu pisendu è mettendu, altrimenti l'ABS ùn pò micca fà a so funzione dovuta.

Sè vo vulete sapè di più, cuntinuate à leghje l'altri articuli di stu situ!

Per piacè chjamateci sè avete bisognu di tali prudutti.

Zhuo Meng Shanghai Auto Co., Ltd. s'impegna à vende pezzi di ricambio auto MG & MAUXS, benvenuti à cumprà.

Cuntatta ci

TUTTU ciò chì pudemu risolve per voi, CSSOT pò aiutà vi per questi chì avete perplessu, più dettagliati per piacè cuntattate

tel: 8615000373524

mailto:mgautoparts@126.com

certificatu

certificatu2-1
certificatu6-204x300
certificatu11
certificatu21

Infurmazioni nantu à i prudutti

展会22

  • Precedente:
  • Dopu:

  • Scrivite u vostru missaghju quì è mandateci lu

    Prodotti cunnessi