Cù u sviluppu di l'ecunumia, e vitture anu cuminciatu à entre in migliaia di famiglie, ma di solitu vedemu a porta cumuna cum'è a porta à cerniera, da decine di migliaia à decine di milioni di vitture sò aduprate soprattuttu in forma di sta porta. Inoltre, ci sò altri tipi di porte, porte à forbici, porte à ala di gabbianu..... Eccu alcuni di elli.
Una porta laterale à cerniera cumuna
Da a generazione classica di u Model T Ford, à l'oghje vitture di famiglia ordinarie, tutte utilizanu stu tipu di porta.
Dui, fate scorrere a porta
Finu à a vittura di u diu di u prezzu Elfa, finu à a vittura di u diu naziunale Wuling light, finu à a figura di a porta scorrevule. A porta scorrevule hà e caratteristiche di un accessu faciule è di un picculu spaziu d'occupazione.
Trè, apre a porta
Generalmente in a vittura di lussu per vede, mettendu in risaltu u modu onorevole in entrata è in uscita.
Quattru, porta di forbici
Bella forma di porta aperta, si pò vede nantu à pochissime supercar. A prima à aduprà porte à forbice hè stata Alpha in u 1968. A vittura cuncettuale Romeo Carabo
Sei, a porta di a farfalla
E porte à farfalla, cunnisciute ancu cum'è porte à ala spillante, sò un tipu di stile di porta chì si trova in e supercar. A cerniera di a porta à farfalla hè muntata nantu à a piastra di u parafangu vicinu à u pilastru A o u pilastru A, è a porta si apre in avanti è in altu attraversu a cerniera. A porta inclinata si apre cum'è l'ale di una farfalla, da quì u nome "porta à farfalla". Stu stile unicu di a porta à farfalla hè diventatu un simbulu unicu di a supercar. Attualmente, i mudelli rappresentativi chì utilizanu porte à farfalla in u mondu sò Ferrari Enzo, Mclaren F1, MP4-12C, Porsche 911GT1, Mercedes SLR Mclaren, Saleen S7, Devon GTC è altre supercar famose.
Sette, porta di tipu baldacchinu
Queste porte sò raramente aduprate in e vitture, ma sò più cumuni in i caccia. Combina u tettu cù e porte tradiziunali, chì hè assai elegante è vistu in e vitture cuncettuali.
Ottu, porta nascosta
Tutta a porta pò esse cuntenuta in a carrozzeria, senza occupà alcun spaziu esternu. Hè stata sviluppata per a prima volta da l'americanu Caesar Darrin in u 1953, è dopu da a BMW Z1.